Cele mai puternice și mai liniștite orașe din lume

📖 Timp de citire: 8 min și 44 sec

Poate că ești călugăr ziua și petrecăreț noaptea, dar, indiferent de situație, un lucru e sigur - trăiești pe planeta Pământ. Cel puțin pentru moment. (Să recunoaștem adevărul, domnule Elon Musk!)

Sperăm că lumea poate servi atât sunetului, cât și tăcerii. Pentru a găsi ceea ce îți dorește inima, trebuie pur și simplu să-ți schimbi locația fizică.

În marea orchestrație a vieții, orașele sunt notele vibrante care compun simfonia sunetului. De la străzile aglomerate până la parcurile senine, fiecare centru urban are caracterul său auditiv unic.
Pentru a te ajuta să-ți găsești oaza de sunet, am călătorit prin lume, iar acum vrem să împărtășim cu tine călătoria care a descoperit cele mai zgomotoase și mai liniștite orașe din întreaga lume.

Informații esențiale despre sunetul orașului și Zgomot

Ecouri ale muzicii în canioanele urbane: În orașe aglomerate precum New York, clădirile înalte din locuri precum Times Square pot crea un efect unic în care sunetele muzicii artiștilor stradali ricoșează de suprafețe, făcând muzica să pară și mai plină de viață și mai captivantă.

Galeriile Șoaptelor din Zurich: Orașe elvețiene precum Zurich au introdus zone liniștite în peisajul urban, oferind spații dedicate pentru contemplarea pașnică în mijlocul agitației urbane. Aceste zone sunt ca niște oaze secrete de liniște în energia orașului.

Arta Zgomotului Invizibil din Reykjavik: Reykjavik, capitala Islandei, se mândrește cu lipsa semafoarelor, ceea ce contribuie la atmosfera sa calmă. Această absență a zgomotului vizual permite locuitorilor și vizitatorilor să se concentreze asupra frumuseții împrejurimilor lor, fără distragerile obișnuite.

Natura efemeră a urletului din Wellington: Wellington, Noua Zeelandă, experimentează „Wellington Roar”, un nume pentru vânturile sale puternice legendare. Aceste rafale pot fi atât de puternice încât pot ridica chiar și oamenii de la sol pentru o clipă, creând o interacțiune neobișnuită între vânt și peisajul sonor al orașului.

Crescendo-ul traversării orașului Tokyo: În faimoasele treceri de stradă din Tokyo, precum Shibuya Scramble, zgomotul produs de oamenii care traversează strada poate atinge uneori niveluri comparabile cu vuietul unui ferăstrău cu lanț, creând o experiență auditivă urbană unică și vibrantă.

Cum ne afectează zgomotul urban creierul

Sunetele orașului au un impact profund asupra creierului și emoțiilor umane. Zgomotul constant, cum ar fi claxoanele, sirenele și interlopiile, poate duce la creșterea nivelului de stres și chiar poate afecta bunăstarea mintală. Cercetările au arătat că expunerea la zgomotul urban cronic poate contribui la creșterea anxietății și la reducerea funcției cognitive.

De exemplu, simfonia alarmelor auto și a lucrărilor de construcție din Times Square din New York, deși emblematică, poate suprastimula creierul, ducând la oboseală și o concentrare scăzută. Deși aceste orașe pline de viață oferă scene culturale vibrante și experiențe dinamice, furtuna neîncetată de zgomot subliniază importanța căutării unor zone de calm în mijlocul zgomotului urban pentru a proteja bunăstarea mintală.

Pe de altă parte, absența calmantă a semafoarelor în Reykjavik, Islanda, creează un mediu senin care permite creierului să se relaxeze și să proceseze informațiile mai eficient. În aceste orașe liniștite, armonia dintre activitatea umană și sunetele blânde ale naturii favorizează un mediu în care înflorește rejuvenarea mentală, oferind un balsam pentru sufletul modern.

În plus, eficiența organizată a gărilor japoneze, precum cele din Tokyo, demonstrează cum reducerea la minimum a anunțurilor excesive poate oferi o pauză mentală, permițând navetiștilor să se reîncarce în mijlocul agitației urbane.

Planificare urbană și peisaje sonore

Planificarea urbană joacă un rol crucial în modelarea peisajelor sonore ale orașelor, influențând atât volumul, cât și liniștea mediilor urbane. Modul în care orașele sunt proiectate - fie că este vorba de amenajarea drumurilor, de concentrația de clădiri înalte sau de amplasarea spațiilor verzi - are un impact direct asupra nivelurilor de zgomot resimțite de locuitori. Zonele dens populate, cu vegetație limitată și trafic intens, tind să amplifice zgomotul, creând un mediu sonor mai puternic. Un studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății a constatat că zonele cu o planificare urbană deficitară se confruntă adesea cu niveluri de zgomot care depășesc 70 dB, ceea ce este dăunător sănătății umane.

Pe de altă parte, orașele care încorporează spații verzi, bariere fonice și zonare strategică pot atenua efectele zgomotului. Tehnicile moderne de planificare urbană, cum ar fi crearea de zone tampon între zonele rezidențiale și cele industriale, construirea de fațade de amortizare a zgomotului pe structuri și utilizarea străzilor mărginite de copaci ca absorbante naturale de sunet, s-au dovedit eficiente în reducerea zgomotului urban.

În plus, „zonele liniștite”, unde nivelurile de zgomot sunt controlate activ, devin din ce în ce mai frecvente în orașele care prioritizează bunăstarea mentală și fizică a locuitorilor lor. Infrastructurile izolate fonic și proiectarea fluxului de trafic joacă, de asemenea, un rol major în determinarea nivelurilor de zgomot dintr-o zonă urbană.

Top 5 cele mai zgomotoase orașe

Cele mai zgomotoase orașe sunt adesea caracterizate de piețele lor aglomerate, scenele culturale vibrante și haosul armonios care provine din intersectarea a milioane de vieți.

#5 Mexico City, Mexic | 80+ dB*

Trupele de mariachi, vânzătorii ambulanți de mâncare și conversația animată a localnicilor creează o atmosferă festivă și dinamică care caracterizează identitatea sonoră a orașului Mexico City.
Sunetul Mexicului: Sunetul contagios al anunțurilor răsunătoare ale unui DJ „Sonidero” și al muzicii vibrante de cumbia, combinate cu râsetele copiilor care se joacă într-o piață și aroma mâncării stradale, surprinde spiritul plin de viață și comunitar al orașului Mexico City.

#4 New York, SUA | 80+ dB

Orașul care nu doarme niciodată se mândrește cu o simfonie de sirene, muzicieni stradali și zgomotul ritmic al trenurilor de metrou. Străzile aglomerate și viața de noapte vibrantă contribuie la profilul său sonor energic.
Sunetul New York-ului: Ritmurile sincopate ale tobelor unui muzician de metrou, care răsună prin coridoarele subterane, contopindu-se cu vocile artiștilor stradali și cu zumzetul constant de fundal al vieții urbane, întruchipează peisajul sonor divers și vibrant al New York-ului.

#3 Mumbai, India | 85+ dB

Ritmul megalopolisului din Mumbai este compus din vânzători ambulanți, piețe animate și zumzetul constant al vehiculelor, formând un peisaj sonor dinamic ce întruchipează vitalitatea urbană.
Sunetul Mumbaiului: Ritmul distinct și zgomotos al trenurilor locale din Mumbai, punctat de „dabbawalas” entuziaști care strigă indicații și de vorbitul animat al navetiștilor, simbolizează energia neobosită a orașului.

#2 Delhi, India | 85+ dB

În Delhi, claxoanele și bazarele animate contribuie la o cacofonie vibrantă. Energia aglomerată a piețelor și traficul omniprezent creează o bogată tapiserie de zgomot urban.
Sunetul Delhi-ului: Haosul ritmic al claxonurilor, amestecat cu strigătele vânzătorilor ambulanți din piață și ecoul îndepărtat al muzicienilor stradali tradiționali, surprinde peisajul auditiv vibrant și multifațetat al orașului Delhi.

#1Tokyo, Japonia | 90+ dB

Cunoscută pentru emblematica sa intersecție Shibuya, vibrația energică a orașului Tokyo este inconfundabilă. Sunetele trenurilor, traficul și viața stradală vibrantă se îmbină într-o simfonie de dinamism urban.
Sunetul orașului TokyoMelodia clopoțelului unui tren care pleacă dintr-o gară japoneză, combinând eficiența și eleganța, surprinde amestecul de modernitate și tradiție al orașului Tokyo.

Află mai multe despre povestea din spatele măsurării dB aici

Impactul poluării fonice asupra sănătății

Poluarea fonică este din ce în ce mai recunoscută ca o problemă semnificativă de sănătate publică. Studiile au arătat că expunerea la niveluri ridicate de zgomot, în special în mediul urban, poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv stres, tulburări de somn, boli cardiovasculare și chiar deficiențe cognitive. Conform unui studiu realizat de Agenția Europeană de Mediu, expunerea pe termen lung la niveluri de zgomot peste 55 dB poate crește riscul de boli de inimă cu 3%. Locuitorii din orașele cele mai zgomotoase raportează adesea niveluri mai ridicate de anxietate, iritabilitate și dificultăți de concentrare, toate acestea putând proveni din expunerea constantă la zgomot.

În schimb, cele mai liniștite orașe, unde zgomotul rareori depășește 40 dB în zonele rezidențiale, oferă beneficii semnificative pentru sănătate. Locuitorii acestor zone se confruntă cu niveluri de stres mai scăzute, o calitate mai bună a somnului și o sănătate mintală îmbunătățită. Măsurile de atenuare a poluării fonice, cum ar fi promovarea utilizării vehiculelor electrice, crearea de coridoare verzi și aplicarea unor reglementări stricte privind zgomotul, sunt esențiale pentru îmbunătățirea sănătății locuitorilor din mediul urban. Orașe precum Zurich și Viena au implementat deja programe de reducere a zgomotului care au îmbunătățit considerabil bunăstarea locuitorilor lor.

Poluarea fonică regională: În centrul atenției orașele din Regatul Unit

Studii recente au scos la iveală nivelurile de poluare fonică din diferite orașe din Regatul Unit, evidențiind zonele în care locuitorii sunt deosebit de afectați de vecini gălăgioși.

În Eastbourne, de exemplu, au existat 732 de reclamații privind zgomotul legate de vecini între aprilie 2020 și martie 2021, ceea ce echivalează cu 708 reclamații la 100.000 de locuitori.

În mod similar, în Worcester, au existat 339 de reclamații privind zgomotul în aceeași perioadă, ceea ce reprezintă 77 de reclamații la 10.000 de gospodării. Blackpool a raportat, de asemenea, cifre semnificative, cu 1.196 de reclamații, ceea ce se traduce prin 77 la 10.000 de gospodării.

Aceste statistici subliniază prevalența perturbărilor fonice în anumite regiuni, subliniind necesitatea unor strategii eficiente de gestionare a zgomotului.

Top 5 Cele mai liniștite orașe

Orașele liniștite oferă adesea o retragere pașnică departe de agitația urbană, unde simfonia naturii ocupă un loc central, iar adrenalina vieții se potolește.

#5 Zurich, Elveția | În jur de 35 dB

Dedicația orașului Zurich față de zonele liniștite și planificarea urbană serenă are ca rezultat un zumzet blând al tramvaielor și foșnetul ușor al copacilor de pe malul lacului, contribuind la o atmosferă sonoră pașnică.

Sunetul Zurichului: Zumzetul blând al tramvaielor care alunecă lin pe șine se amestecă cu foșnetul delicat al frunzelor în briza de pe malul lacului.

#4 Castellfollit, Spania | În jur de 30 dB

Farmecul liniștit al orașului Castellfollit contrastează cu peisajul său dramatic, format din stânci de bazalt. Împrejurimile liniștite contribuie la atmosfera sa senină.

Sunetul din Castellfollit: Sunetul îndepărtat al cântecului păsărilor, care răsună de pe stâncile dramatice de bazalt, formează un contrast armonios cu împrejurimile liniștite.

#3 Wrangell, SUA | În jur de 25 dB

Wrangell, situat în Alaska, oferă liniște în mijlocul sălbăticiei neatinse și al frumuseții naturale.

Sunetul lui WrangellScrâșnetul moale al pașilor pe potecile neatinse, însoțit de vuietul îndepărtat al unui râu din apropiere, îl învăluie pe Wrangell într-o pătură auditivă de liniște.

#2 Reykjavik, Islanda | În jur de 25 dB

Liniștea senină a acestui oraș este întreruptă doar de șoaptele vântului. Peisajul sonor al orașului Reykjavik este definit de liniștea sa, cu trafic minim și un sentiment predominant de calm.

Sunetul Reykjavikului: Printre șoaptele liniștitoare ale vântului, dangătul ocazional al clopotelor bisericilor îndepărtate rezonează prin liniște.

#1 Aurland, Norvegia | În jur de 20 dB

Aurland se remarcă ca unul dintre cele mai liniștite orașe. Cuibărit într-un fiord norvegian îndepărtat, frumusețea sa naturală este însoțită de o liniște uluitoare.

Sunetul AurlanduluiLiniștea uluitoare a peisajului izolat al fiordului din Aurland este punctată doar de sunetul ocazional al unei cascade îndepărtate sau de foșnetul delicat al frunzelor.

Namaste, norvegieni! Și pentru ceilalți, avem o mulțime de soluții de izolare fonică.

Implicațiile culturale și sociale ale nivelurilor de zgomot

Nivelurile de zgomot din orașe au, de asemenea, implicații culturale și sociale profunde. În multe culturi, zgomotul nu este doar o problemă de mediu, ci o parte a vieții de zi cu zi și a interacțiunii sociale. În orașele aglomerate precum Mumbai sau New York, nivelurile ridicate de zgomot sunt adesea acceptate ca parte a atmosferei vibrante a orașului, locuitorii dezvoltând o toleranță mai mare la sunet. În schimb, în orașele mai liniștite precum Helsinki sau Reykjavik, nivelurile mai scăzute de zgomot reflectă o preferință culturală pentru calm, ordine și spațiu personal.

Modul în care societățile reglementează zgomotul variază, de asemenea, foarte mult. În Japonia, unde eticheta publică descurajează puternic comportamentul zgomotos, nivelurile de zgomot din orașe sunt menținute relativ scăzute, chiar și în zonele dens populate. Orașele din America Latină pot experimenta niveluri de zgomot mai ridicate, care sunt adesea legate de comportamente sociale mai comunitare, cum ar fi adunările nocturne și piețele deschise. Aceste atitudini culturale față de zgomot influențează politicile urbane și aplicarea reglementărilor privind zgomotul, modelând peisajul sonor general al unui oraș și afectând modul în care locuitorii acestuia interacționează cu mediul lor.

Așadar, fie că găsiți alinare în aleile liniștite ale orașului Zurich sau dansați în ritmul străzilor aglomerate din Mumbai, amintiți-vă că fiecare decibel pictează un portret al sufletului unui oraș. Îmbrățișați diversitatea sunetelor și celebrați simfonia vieții.

*NOTANivelurile dB sunt aproximative și pot varia foarte mult în funcție de locația din oraș, de ora din zi și de alți factori. Este important de reținut că acestea sunt valori aproximative și pot varia în funcție de condiții specifice, locații și de schimbarea constantă a populației.